duminică, 27 noiembrie 2011

Tartă cu budincă de orez şi portocale


Culoarea portocalie m-a dus întodeauna cu gândul la toamnă. Si la fel cum portocaliul e o culoare pe care fie o iubeşti, fie o urăşti, şi toamna e un anotimp cel puţin discutabil. Eu iubesc toamna, pentru că e un anotimp al contrastelor. Toamna face ca inima naturii să bată tot mai încet şi o amăgeşte cu o moarte lentă, dar o face într-un fel ludic şi foarte colorat. Aproape că nu te poti supăra pe ea, când te gândeşti la minunăţiile de frunze ruginii, la dovleci copţi  şi nuci, la zile însorite care îti mai gâdilă puţin orgoliul de văratic convins şi te lasă să speri, şi (în cazul meu), la toate lucrurile portocalii.



Pe lângă toamna cu toate culorile ei, mai iubesc şi budinca de orez. La nebunie. Si ca să nu fie prea banală, am făcut de două ori abracadabra, am îndesat-o în coji de tartă şi am introdus şi două portocale în scenariu. Nu e nimic deosebit, dar e un comfort food care arată şi bine.

Ingrediente
250 g aluat de tartă
125 g orez
400 ml lapte
3 linguri zahăr
1 linguriţă esenţă de vanilie (sau un baton de vanilie)
Zeama de la o portocală
Stafide (opţional)
O portocală tăiată felii pentru decor

Mai întâi se coc cojile de tartă, urmând procedeul standard¸ şi se lasă la răcit. Separat, se toarnă într-un vas cu fund dublu (sau de teflon) zeama de portocale, zahărul şi vanilia şi se lasă până ajung la punctul de fierbere. Apoi se adaugă orezul, amestecând constant. Incepeţi să turnaţi câte o cană de lapte şi lăsaţi orezul să fiarbă şi să prindă volum. Se amestecă din când în când, pentru a nu se arde orezul. Se repetă operaţiunea turnat lapte peste orez şi amestecat, până s-a fiert. Inainte cu 5-10 min să îl luaţi de pe foc, adăugaţi şi o mână de stafide.


După ce s-au umplut cojile de tartă cu budinca de orez, fie se lasă aşa, fie se mai ţin la cuptor 15-20 de minute. Eu nu m-am mai complicat, am trecut direct la pasul final: decorarea. Feliile de portocală trebuie curăţate de coajă pentru a putea fi aranjate mai uşor in orice formă se doreşte.



Cred că e cea mai scurtă şi mai simplă reţetă pe care am postat-o până acum. Dar de efect! Inchei dezmăţul portocaliu cu o melodie de suflet cu imagini de toamnă. Enjoy!