joi, 29 octombrie 2009

Tarta Tatin


Trebuie sa recunosc ca tarta asta e de departe cea mai delicioasa chestie pe care am gustat-o vreodata. Are o suta de mii de calorii, e cu mult zahar si unt, dar...yum! Istoria acestei retete este deja celebra, se pare ca a fost descoperita din intamplare, in anul 1898 in Franta, la Hotelul Tatin din Lamotte-Beuvron, unde una din surorile Tatin, vrand sa faca o placinta de mere clasica, a tinut merele prea mult in zahar si unt, si s-au caramelizat. Incercand sa salveze desertul, Stephanie a adaugat aluatul deasupra merelor caramelizate, si bagat cratita la cuptor. Evident ca oaspetii au fost nauciti de rezultat... Pam pam! :) Daca va intereseaza sa aflati mai multe, puteti merge pe site-ul oficial al tartei Tatin :D

Vorba lunga saracia omului, mai bine va zic cum se face, si sa nu mai pierdem vremea. Mai intai luati aminte la cum ar trebui sa arate in final:



Pentru aluat aveti nevoie de:
100 g unt
1 galbenus
200 g faina
1 praf de sare
50 ml apa rece

Pentru umplutura:
8-10 mere
200 g zahar pudra
80 g unt
1-2 lamai

Intr-un vas se pune faina cu galbenusul, untul, sarea si apa. Se framanta aluatul pana se omogenizeaza bine si se tine la rece o jumatate de ora.
Merele se curata de coaja si de samburi, si se taie in 6-8 felii pe lungime. Se pun pe o farfurioara si se stoarcea o lamaie deasupra lor.
Pentru aceasta tarta aveti nevoie de o cratita/tava mai adanca, ce poate fi folosita si pe aragaz, si in cuptor. In aceasta cratita se topesc 170 g zahar pudra, pana se caramelizeaza usor. Apoi se ia de pe foc si se adauga 50 g unt, amestecand incotinuu pana se omogenizeaza. Dupa ce s-a topit tot untul, se aseaza merele deaspura compozitiei, astfel incat sa nu ramana spatii intre ele. Deasupra merele se mai pun bucatelele de unt ramas si doua lingurite de zahar. Cand este gata compozitia, se poate deja aprinde cuptorul pentru a fi suficient de incins. Se scoate aluatul de la rece si se intinde pana depaseste diametrul cratitei in care se va coace tarta. Se aseaza deasupra umpluturii de mere caramelizate.
La cuptor se tine cca 50 min, iar daca se aduna sirop pe marginea cratitei, trebuie indepartat. Cand este gata si se scoate din cuptor, tarta se rastoarna pe o tava mai mare.
Succes! :)






joi, 22 octombrie 2009

Mere coapte in foietaj

Vazusem acum ceva vreme o fotografie foarte apetisanta, cu o para imbracata in foietaj, singurul lucru care o dadea de gol fiind forma si codita ramasa afara. Mi s-a parut foarte haios, si, in lipsa de pere, am incercat si eu un experiment similar, cu mere. Practic este o reteta care se poate folosi cu orice fel de fruct, dar trebuie sa recunosc ca e cam dificil cu cirese sau capsuni...Decat daca bucatarul are veleitati de miniaturist :)

Nu am fotografiat tot procesul creatiei culinare, deci va prezint doar produsul finit, care a iesit asa:


Este mult mai usor de preparat decat pare. Am avut nevoie doar de cateva mere, zahar, scortisoara, nuca si aluat de foietaj (din comert de data asta). Voi fi sincera. Am facut o greseala, care nu trebuie repetata. Nu am decojit merele, ceea ce nu va doresc si voua :)

Deci, ca sa ne intelegem. Se ia una bucata mar, se decojeste, se curata de samburi facandu-se o gaura in mijloc, astfel incat marul sa ramana intreg. Aluatul de foietaj se intinde si se taie in fasii de cca 3 cm. Marul se inveleste in fisiile de aluat de jur imprejur, pana se formeaza un gologot de forma unui cuib de viespi. M-am exprimat foarte plastic nu? In partea de sus va ramane deschis pentru a putea adauga nuca (vreo cateva bucatele, cam pana la 1/3 din interiorul marului), apoi adaugam zahar, iar la sfarsit un varf de scortisoara.

Se tin la cuptor pana se rumenste foietajul si merele devin usor caramelizate.

Et voila:







Si ce dovada mai buna ca a avut succes, decat reactia unui motan pofticios care inghite in sec? :D Da, adora dulciurile...


luni, 12 octombrie 2009

Cupcakes cu pere de toamna

Acum cateva saptamani gasisem din pura intamplare intr-un magazin, forme de cupcakes, din hartie, dupa ce cautasem de foarte mult timp asa ceva si nu gasisem nicaieri. De atunci am tot incercat sa-mi fac timp pentru o tava de cupcakes de calitate, dar destinul a vrut sa se intample de-abia aseara :) De obicei am foarte multe idei, mai greu este sa le pun in practica, dar de data asta am lasat toamna sa ma inspire. Pere. Am gasit cea mai delicioasa reteta cu pere. Au iesit si gustoase si aratoase (zic eu):




Am folosit ca ingrediente cam asa:
Pentru aluatul de baza:
250 g faina
1 pachetel praf de copt
3 linguri de scortisoara
1 ou
120 g zahar brun
125 g unt moale
1/2 lingurita esenta de rom
180 g iaurt
100 g smantana
250 g pere (vreo 3 pere babane)

Pentru aluatul sfaramicios:
100 g faina
60 g zahar
1 lingurita scortisoara
60 g unt incalzit

Pentru topping am folosit ciocolata neagra de menaj topita in bain marie, la care am adaugat cateva linguri de lapte. Merge si fara topping, sunt la fel de bune.
Primul pas: se amesteca faina (250g) cu praful de copt si scortisoara.
Pasul doi: se bate bine (cu mixerul) oul cu zaharul, apoi se adauga untul, esenta de rom, iaurtul si smantana. Se bat cu mixerul toate astea pana se omogenizeaza.
Pasul trei: se curata perele, se scot samburii si se taie in bucatele potrivite. Cam de dimensiunea merelor din 'chaussons aux pommes'. Totul clar da?
Pasul patru: pentru a face aluatul sfaramicios, se amesteca faina cu zaharul si cu scortisoara (cantitatile de mai sus) si se pune untul la topit. Se toarna cate putin unt, si se amesteca cu varful degetelor, pentru ca aluatul sa aiba consistenta unor firimituri. Atat :) Acest tip de aluat face prajitura crocanta si se pune deasupra.

Dupa ce se aseaza formele de hartie in tava de briose, se toarna aluatul de baza pana la 2/3 din forma, se adauga un strat de pere, iar deasupra se presara aluatul sfaramicios.

Cuptorul trebuie preincalzit timp de jumatate de ora. Se tin cam 40 de min, dar evident ca trebuie verificate din cand in cand :)

La sfarsit se orneaza cu ciocolata si bombonele, sau chiar cu bucatele de pere trase in ciocolata. Mie nu mi-au mai ramas, deci m-am multumit cu atat. Sper sa va iasa si voua ;) Daca nu, dati-mi adresa si va trimit una de pofta, prin posta... Ha!



Si daca cumva ati uitat, sau nu ati vazut deloc, merita sa re/vedeti episodul din Seinfeld- The muffin tops , unde Elaine are brilianta idee de a vinde doar partea de deasupra a muffinei, care evident este cea mai delicioasa. Enjoy!