sâmbătă, 19 decembrie 2009

Cheesecake cu rodii

Întotdeauna mi s-au părut prăjiturile cu brânză dulce, şi în general orice fel de mâncare pe bază cu brânzeturi, cele mai light si mai delicioase lucruri. Plus că sunt foarte săţioase, astfel că în situaţii speciale, pot ţine foarte bine loc de fel principal. În ultima vreme am tot căutat reţete de prăjituri cu brânză, în ideea că, neştiind încă foarte clar ce mă aşteaptă în Franţa, nu strică niciodată…Ultima reţetă cu brânză pe care am experimentat-o, a fost un delicios cheesecake cu rodii. Bine, decorat cu rodii, ca mi-a fost teamă să le adaug în compoziţie (cu toate că aşa intenţionasem iniţial).


Reţeta classică de cheesecake este foarte uşor de preparat; dacă e să ne luăm după codificarea gradului de dificultate a reţetelor din cărţile de bucate, este o reţetă marcată cu ‘o furculiţă’ sau ‘o bonetă de bucătar’ sau ‘uşor’ :) Cheesecake-ul este probabil una dintre cele mai vechi reţete de deserturi, este menţionată inca din perioada Greciei şi Romei Antice. Când voi avea ocazia, mi-am propus să îmi fac cadou cartea asta a lui John Segreto: The Cheesecake Madness.

Cheesecake-ul se prepară in trei etape: blatul, compoziţia şi decorarea.

Ingrediente:

Blat
100 g biscuiţi digestivi fărâmiţaţi
2-3 linguri zahăr pudră
60 g unt topit

Compoziţie
500 g brânză de vaci (de preferinţă din cea fină, nu granulată, pentru ca prăjitura să aibă o textură fină)
125 g cream cheese (Philadelphia)
1 lingură amidon
4 ouă mari (la temperature camerei)
zeama de la o lămâie
½ linguriţă esenţă de vanilie
un vârf de sare

Decor
1 rodie
Opţional: sirop de rodii sau zmeură



Se preîncălzeşte cuptorul şi se pregăteşte forma. Eu am folosit o tavă spring form, dar merge şi cu forma de tarte (mai înaltă) sau orice formă rotundă de cca 7 cm, tapetată cu o hârtie de copt.

Se fărâmiţează biscuiţii, se amestecă cu zahărul şi untul topit. Se aşează în formă şi se tasează bine. Se păstrează la rece cca 30 min.

Se bate brânza Philadelphia cu mixerul până devine spumoasă. Se adaugă brânza de vaci, apoi se încorporează zahărul, şi se mai bate toata compoziţia cca 2 min. Se adaugă şi amidonul. Ouăle se încorporează unul câte unul şi se bat cca 30 secunde la fiecare. La final punem şi zeama de lămâie, esenţa de vanilie şi sarea.

Se scoate forma de la rece şi se toarnă compoziţia. Se ţine la cuptor cca 60 min. Stim că este gata când compoziţia s-a închegat şi a căpătat o nuanţă aurie deasupra.

După răcire, se decorează cu siropul de rodii sau zmeură şi se ornează cu bobiţe de rodie (vă recomand să nu vă zgârciţi, rodiile sunt nu doar delicioase ci şi extrem de sănătoase).

Bon appétit!





joi, 26 noiembrie 2009

Pumpkin cupcakes (fara poze)


Atunci cand ma apuca lenea si tind sa las pe maine ce pot face azi, intru pe site-ul Joy of Baking. Efectul este imediat, dar evident ca imi doresc subit ca ziua sa aiba cel putin 20 de ore suplimentare, ca sa am timp sa fac vreo patru feluri de deserturi, si apoi sa ma si uit la trei filme in timp ce le mananc. Iar in timp ce visez la toate astea, nu mai ajung sa fac nimic (de cele mai multe ori). Ce mi se pare cel mai atragator la site-ul lui Stephanie Jaworski (US) este ca prezinta toate retetele cu lux de amanunte si cu tips&tricks, iar fotografiile facute de sotul ei sunt absolut minunate. Sa nu credeti ca aduc atatea laude doar ca mie nu mi-au iesit fotografiile. In realitate fotografiile au iesit, dar nu a iesit toppingul :). Serios, cam uratele asa, neapetisante, dar aluatul de nota 10. Tocmai de asta am mai facut o data, dupa ce am ratat toppingul la prima tura. Ei si? Ce daca nu a iesit nici a doua oara... Blatul in sine a fost din nou delicios. Adevarul este ca trebuia sa ma multumesc cu 'muffins' dar m-am lacomit si am vrut 'cupcakes'. Pana acum ceva vreme eu numeam 'muffins' tot ce iesea din tava de muffins pe care am primit-o de la mama. Dar am aflat ca este totusi o diferenta, parerile sunt impartite, dar cu siguranta ce am facut eu au fost cupcakes. Ar fi trebuit sa arate asa (thank God ca exista macar o varianta reusita :P):
Ingrediente:
Aluatul:
225 g faina
1/2 lingurita praf de copt
1/2 lingurita bicarbonat de sodiu
1/4 lingurita sare
1/2 lingurita scortisoara
1/4 lingurita ghimbir macinat
2 oua mari
200 g zahar pudra
120 g unt topit si racit
200g piure de dovleac
1/4 cana de apa (se foloseste doar daca este nevoie)
esenta de vanilie

Toppingul (beware!)
120 g crema de branza (cream cheese) sau mascarpone
25 g unt
esenta de vanilie
175 g zahar pudra
nuca macinata

In primul rand se taie dovleacul cubulete si se pune la fiert, fie in aburi, fie cu putina apa, exact ca la cartofi. Cand s-au fiert, se lasa la racit si se piseaza cu furculita sau cu ustensila speciala pentru piure.
Apoi se preincalzeste cuptorul si se pregatesc formele de cupcakes.
Intr-un bol se amesteca faina, praful de copt, bicarbonatul, scortisoara si ghimbirul.
In alt bol se amesteca ouale cu zaharul si untul topit si se amesteca pana la omogenizare. Apoi se adauga piureul de dovleac, apa (daca mai este nevoie) si un strop de esenta de vanilie.
Se combina cele doua compozitii.
Se aseaza in forme si se tin la cuptor aproximativ 40 min (fara sa deschideti usa cuptorului in primele 25 de min!).
Pentru topping se bate branza sau crema mascarpone pana devina spumoasa. Se adauga pe rand untul, esenta de vanilie si zaharul pudra. Se garniseste cu nuca.
Hai fie pun si o poza, dar va rog, fiti ingaduitori :)





marți, 3 noiembrie 2009

O melodie delicioasa

Pe langa faptul ca sunt mare fan Travis, ador in mod special acest videoclip. Nu stiu cum se face, dar reuneste intr-un mod magic si minunat, tot ceea ce-mi este drag: mancarea, bicicletele, prietenii, zambetele, frisca, bucatarul simandicos, animalutul, jocul, baietii, reuniunile si cinele, si cel mai important, umorul savuros (la propriu si la figurat). Acum ca l-am revazut, evident ca mi s-a facut o pofta nebuna de frisca, deci urmeaza zilele astea sa imi pun in aplicare o idee pe care o am de ceva vreme. Pana atunci, enjoy this great song and video :)




joi, 29 octombrie 2009

Tarta Tatin


Trebuie sa recunosc ca tarta asta e de departe cea mai delicioasa chestie pe care am gustat-o vreodata. Are o suta de mii de calorii, e cu mult zahar si unt, dar...yum! Istoria acestei retete este deja celebra, se pare ca a fost descoperita din intamplare, in anul 1898 in Franta, la Hotelul Tatin din Lamotte-Beuvron, unde una din surorile Tatin, vrand sa faca o placinta de mere clasica, a tinut merele prea mult in zahar si unt, si s-au caramelizat. Incercand sa salveze desertul, Stephanie a adaugat aluatul deasupra merelor caramelizate, si bagat cratita la cuptor. Evident ca oaspetii au fost nauciti de rezultat... Pam pam! :) Daca va intereseaza sa aflati mai multe, puteti merge pe site-ul oficial al tartei Tatin :D

Vorba lunga saracia omului, mai bine va zic cum se face, si sa nu mai pierdem vremea. Mai intai luati aminte la cum ar trebui sa arate in final:



Pentru aluat aveti nevoie de:
100 g unt
1 galbenus
200 g faina
1 praf de sare
50 ml apa rece

Pentru umplutura:
8-10 mere
200 g zahar pudra
80 g unt
1-2 lamai

Intr-un vas se pune faina cu galbenusul, untul, sarea si apa. Se framanta aluatul pana se omogenizeaza bine si se tine la rece o jumatate de ora.
Merele se curata de coaja si de samburi, si se taie in 6-8 felii pe lungime. Se pun pe o farfurioara si se stoarcea o lamaie deasupra lor.
Pentru aceasta tarta aveti nevoie de o cratita/tava mai adanca, ce poate fi folosita si pe aragaz, si in cuptor. In aceasta cratita se topesc 170 g zahar pudra, pana se caramelizeaza usor. Apoi se ia de pe foc si se adauga 50 g unt, amestecand incotinuu pana se omogenizeaza. Dupa ce s-a topit tot untul, se aseaza merele deaspura compozitiei, astfel incat sa nu ramana spatii intre ele. Deasupra merele se mai pun bucatelele de unt ramas si doua lingurite de zahar. Cand este gata compozitia, se poate deja aprinde cuptorul pentru a fi suficient de incins. Se scoate aluatul de la rece si se intinde pana depaseste diametrul cratitei in care se va coace tarta. Se aseaza deasupra umpluturii de mere caramelizate.
La cuptor se tine cca 50 min, iar daca se aduna sirop pe marginea cratitei, trebuie indepartat. Cand este gata si se scoate din cuptor, tarta se rastoarna pe o tava mai mare.
Succes! :)






joi, 22 octombrie 2009

Mere coapte in foietaj

Vazusem acum ceva vreme o fotografie foarte apetisanta, cu o para imbracata in foietaj, singurul lucru care o dadea de gol fiind forma si codita ramasa afara. Mi s-a parut foarte haios, si, in lipsa de pere, am incercat si eu un experiment similar, cu mere. Practic este o reteta care se poate folosi cu orice fel de fruct, dar trebuie sa recunosc ca e cam dificil cu cirese sau capsuni...Decat daca bucatarul are veleitati de miniaturist :)

Nu am fotografiat tot procesul creatiei culinare, deci va prezint doar produsul finit, care a iesit asa:


Este mult mai usor de preparat decat pare. Am avut nevoie doar de cateva mere, zahar, scortisoara, nuca si aluat de foietaj (din comert de data asta). Voi fi sincera. Am facut o greseala, care nu trebuie repetata. Nu am decojit merele, ceea ce nu va doresc si voua :)

Deci, ca sa ne intelegem. Se ia una bucata mar, se decojeste, se curata de samburi facandu-se o gaura in mijloc, astfel incat marul sa ramana intreg. Aluatul de foietaj se intinde si se taie in fasii de cca 3 cm. Marul se inveleste in fisiile de aluat de jur imprejur, pana se formeaza un gologot de forma unui cuib de viespi. M-am exprimat foarte plastic nu? In partea de sus va ramane deschis pentru a putea adauga nuca (vreo cateva bucatele, cam pana la 1/3 din interiorul marului), apoi adaugam zahar, iar la sfarsit un varf de scortisoara.

Se tin la cuptor pana se rumenste foietajul si merele devin usor caramelizate.

Et voila:







Si ce dovada mai buna ca a avut succes, decat reactia unui motan pofticios care inghite in sec? :D Da, adora dulciurile...


luni, 12 octombrie 2009

Cupcakes cu pere de toamna

Acum cateva saptamani gasisem din pura intamplare intr-un magazin, forme de cupcakes, din hartie, dupa ce cautasem de foarte mult timp asa ceva si nu gasisem nicaieri. De atunci am tot incercat sa-mi fac timp pentru o tava de cupcakes de calitate, dar destinul a vrut sa se intample de-abia aseara :) De obicei am foarte multe idei, mai greu este sa le pun in practica, dar de data asta am lasat toamna sa ma inspire. Pere. Am gasit cea mai delicioasa reteta cu pere. Au iesit si gustoase si aratoase (zic eu):




Am folosit ca ingrediente cam asa:
Pentru aluatul de baza:
250 g faina
1 pachetel praf de copt
3 linguri de scortisoara
1 ou
120 g zahar brun
125 g unt moale
1/2 lingurita esenta de rom
180 g iaurt
100 g smantana
250 g pere (vreo 3 pere babane)

Pentru aluatul sfaramicios:
100 g faina
60 g zahar
1 lingurita scortisoara
60 g unt incalzit

Pentru topping am folosit ciocolata neagra de menaj topita in bain marie, la care am adaugat cateva linguri de lapte. Merge si fara topping, sunt la fel de bune.
Primul pas: se amesteca faina (250g) cu praful de copt si scortisoara.
Pasul doi: se bate bine (cu mixerul) oul cu zaharul, apoi se adauga untul, esenta de rom, iaurtul si smantana. Se bat cu mixerul toate astea pana se omogenizeaza.
Pasul trei: se curata perele, se scot samburii si se taie in bucatele potrivite. Cam de dimensiunea merelor din 'chaussons aux pommes'. Totul clar da?
Pasul patru: pentru a face aluatul sfaramicios, se amesteca faina cu zaharul si cu scortisoara (cantitatile de mai sus) si se pune untul la topit. Se toarna cate putin unt, si se amesteca cu varful degetelor, pentru ca aluatul sa aiba consistenta unor firimituri. Atat :) Acest tip de aluat face prajitura crocanta si se pune deasupra.

Dupa ce se aseaza formele de hartie in tava de briose, se toarna aluatul de baza pana la 2/3 din forma, se adauga un strat de pere, iar deasupra se presara aluatul sfaramicios.

Cuptorul trebuie preincalzit timp de jumatate de ora. Se tin cam 40 de min, dar evident ca trebuie verificate din cand in cand :)

La sfarsit se orneaza cu ciocolata si bombonele, sau chiar cu bucatele de pere trase in ciocolata. Mie nu mi-au mai ramas, deci m-am multumit cu atat. Sper sa va iasa si voua ;) Daca nu, dati-mi adresa si va trimit una de pofta, prin posta... Ha!



Si daca cumva ati uitat, sau nu ati vazut deloc, merita sa re/vedeti episodul din Seinfeld- The muffin tops , unde Elaine are brilianta idee de a vinde doar partea de deasupra a muffinei, care evident este cea mai delicioasa. Enjoy!


luni, 21 septembrie 2009

Flan parisien

De foarte multa vreme imi propusesem sa fac aceasta bunatate de desert. Am mancat in Franta, o gasesti in orice patiserie. Ei ii spun 'flan', de fapt e un fel de budinca in aluat de tarta, coapta la cuptor. Se face extrem de simplu, cu toate ca eu in mintea mea imi imaginasem tot timpul ca este unul dintre produsele sofisticate ale patiseriei frantuzesti. Voi reveni maine sau poimaine cu mai multe detalii. Deocamdata va las sa salivati :) Si eu o sa incerc sa visez cate delicatese voi reusi sa degust in cele 5 luni pe care mi le voi petrece in Franta...



Experimente cu foietaje

Aluatul de foietaj este un mister pentru mine. Dar nu ma las pana nu ii aflu secretele. Deocamdata ar fi minunat daca as intelege doua lucruri: 1. care sunt produsele clasice care se fac din aluatul asta si 2. oare exista doua locuri unde gasesti exact aceeasi reteta de aluat de foietaj? (excluzand evident posibilitatea plagiatului). Saptamana trecuta mi-am luat inima in dinti si am facut-o (lata!). Eh nu chiar, dar nici nu cred ca mi-a iesit ce trebuia. Am folosit reteta de aluat de foietaj din Enciclopedia Dulciuri, care by the way este o carte foarte foarte tare. Daca vreti sa incercati ce am facut eu, aveti nevoie de:
500 g faina (+100 g pentru presarat pe planseta)
500 g unt sau margarina (80% grasime)
250 ml apa
15 ml alcool (35-40 grade)
5 ml otet
1 galbenus
20 g sare fina

Se face o fantana din trei sferturi din cantitatea de faina (350 g) si in mijloc se pune apa in care s-au amestecat sarea, otetul, galbenusul si alcoolul.














Se framanta aluatul pana la omogenizare, i se da o forma sferica, se cresteaza deasupra si se acopera cu un tifon umed, pentru a nu se face crusta. Se lasa 30 de min la rece. Se pare ca aluatul de genul asta are nevoie de odihna, exista ceva explicatie legata de glutenul care trebuie sa se intareasca, de aceea este foarte importanta faina pe care o folosim. Daca de exemplu folosim faina proaspat macinata, sunt mari sanse sa nu iasa aluatul, deoarece faina are nevoie de o perioada de maturare, in care oxigenul din aer oxideaza pigmentii galbeni din faina si contribuie la intarirea glutenului. Anyways, arata asa, si il bagati la frigo ;)
















Apoi se preseaza untul (margarina) cu sucitorul, si se amesteca apoi cu faina ramasa (250 g). Se obtine tot un fel de aluat, care se lasa si el la rece 15 min.
















Se intinde aluatul de baza pe planseta sau pe masa presarata cu putina faina si i se da o forma dreptunghiulara. Deaupra se pune untul si se impacheteaza in forma de plic, avand grija ca untul sa fie intre doua straturi de aluat, si sa fie bine lipite pe margine. Se presara faina peste aluat si se intinde din nou, pana are cca 1 cm grosime. Acum urmeaza the fun part :) TURAREA! Se impacheteaza de 3 ori pe latime si apoi de 3 ori pe lungime, se lasa 20 de min la frigider, apoi din nou se intinde, se impacheteaza, se lasa la rece si tot asa, de inca 2 ori. Aluatul se inveleste intr-o folie, se pune la rece si se poate folosi incepand cu a doua zi, sau poate fi congelat pe perioada nedeterminata :) Cand se coace, e foarte important sa fie preincalzit cuptorul bine bine, sa ajunga la 250-300 grade, altfel straturile nu se infoaie. Dupa primele 10 minute se poate da focul mai mic, sa nu se arda.














Complicat? Asa zic si eu. Sa va arat acum ce am facut cu el.

Saleuri cu cascaval. Foarte simplu, se taie dreptunghiuri care se rasucesc, apoi se presara sare si cascaval de-asupra si se baga la cuptor. Arata asa:
Inainte














Dupa














Buzunare cu dulceata. Se taie aluatul in patratele, se pune o lingurita de dulceata, se pliaza si se aseaza in tava toate in aceeasi directie, cu partea inchisa spre usa cuptorului. Arata asa:
















Daca vreti sa-mi cereti parerea, nu prea merita efortul. Eventual daca faci o cantitate mai mare odata si apoi il portionezi si il tii la congelator. Plus ca e un aluat destul de gras, total neindicat pentru majoritatea dintre noi care suntem in crestere. Deci cititi cu atentie, ca prea curand nu mai auziti asa minunatii! Cheers ;)

duminică, 30 august 2009

Placinta de dovleac cu nuci

Stii ca se apropie toamna cand incepi sa faci lucruri din dovleac. Mie cel mai mult imi place dovleacul copt la cuptor, imi aminteste de vremea cand mergeam la strabunica mea si ma astepta din prima seara cu dovleac copt, fierbinte, scos de la cuptor. Tot timpul ma ardeam, nu aveam rabdare :P Era toamna...
Azi, Bogdan a facut placinta de dovleac cu nuci, si eu l-am asistat si am facut poze. Si am simtit prima oara pe anul asta, izul de toamna in aer. O fi fost de la dovleac, cine stie...



Adevarul e ca se face usor usor, si e buna buna. Va trebuie:
800 g dovleac
80 g zahar
1 lingurita de scortisoara
50 g unt
aluat de placinte (eu am folosit unul de cumparat, n-are sens sa te complici, ca-ti ia cel putin o ora sa faci acasa)
jumatate de cana nuca macinata
















Dovleacul se da pe razatoare, si se pune la calit, impreuna cu zaharul, nuca macinata, untul si scortisoara. Il lasati cam 10 minute, timp in care trebuie amestecat, sa nu se prinda. Cand e gata, puneti compozitia la racit. Daca cumva a lasat prea multa apa, o puneti la racit intr-o strecuratoare.


















Se desfac cu grija foile de aluat si se ung una cate una cu ulei, ca sa nu se lipeasca, si sa iasa o placinta crocanta la final. Pana va ocupati cu ungerea si intinsul foilor, aprindeti focul la cuptor, sa fie bine incins, apoi tapetati tava cu unt si faina. Intindeti foile, in trei straturi (deci intr-un strat veti pune mai multe foi de aluat, daca e din cel de care am avut eu). Puneti alternativ, un strat de foi, un strat de umplutura, astfel incat sa aveti 3 straturi de foi si 2 de umplutura. You do the math.































Mai ungeti o data cu ulei si foaia de deasupra si o bagati la cuptor pentru cca 30-35 min.
In prima faza vor arata asa, dar sa nu va speriati! Inca nu e totul pierdut :)


















La gust sunt delicioase pentru ca dovleacul cu nuca, dupa calire, se transforma intr-o pasta foarte aromata. Iar scortisoara ii da o aroma suplimentara, aparte. De data asta parca chiar am simtit cu precadere gustul de nuca. Oricum, pentru aspect, le ornati cu zahar pudra, sau zahar vanilat, si cu bucati de nuca fixate intr-un strop de miere. Vor fi ceva de genul asta:
































Ca tot aminteam de gust, citeam azi pe site-ul lui Heston Blumenthal despre tipurile de gust existente, si pe langa cel sarat, dulce, acru si amar, mai este un al cincilea, care se cheama Umami, si a fost descoperit in 1908 de un chimist japonez, Kikunae Ikeda. Am tot citit sa ma lamuresc, dar tot nu imi dau seama cum ar trebui sa fie acest 'gust gustos'. Daca stiti mai multe, macar cum se traduce in romaneste, please share :)

miercuri, 26 august 2009

Ghici ce? Inca o tarta!

Din seria "mami mami, ce mancam azi?" vin cu o noua varianta, ca aia cu morcovii si cu sarmalele e super rasuflata: tarteeeeeeeee! Yeey :)
De data asta am incercat ceva mai exotic, mini tarte cu portocale si kiwi, si a fost pentru prima oara cand am facut aluat sfaramicios, adica pate brisee (pentru cunoscatori). Reteta de aluat am luat-o de aici . Aceasta minunatie de tarta se face in 4 etape: aluatul, decuparea si coacerea tartelor, crema si ornarea.

Pasul 1- Pentru aluat aveti nevoie de:
250 g faina
125 g unt
1 varf de cutit de sare
1 galbenus (de ou)
apa














(sper ca ati remarcat veselul purcelus-sararita, primit de la bunica mea, care l-a primit de la Sparkasse, pentru ca in vremuri de criza, in purcelul de economii tii sare si piper in loc de bani!)

Secretul acestui tip de aluat, este ca ingredientele sa ramana mereu reci. E bine sa tineti in prealabil la frigider/congelator inclusiv faina, iar apa sa aiba niste cuburi de gheata. Mai intai formati un fel de fantana din faina, si asezati untul inauntru. Incepeti sa amestecati cu varful degetelor, astfel incat untul sa nu se topeasca. Nu trebuie sa obtineti un aluat omogen, ci mai degraba o masa sfaramicioasa, cu mici cocoloase (care sa fie de unt nu de faina!). Adica sa nu se topeasca untul. Apoi se adauga si galbenusul, tot in mijloc, si la fel, se amesteca cu varful degetelor, de aceasta data tot adaugand apa, pana se omogenizeaza. Va mai uitati pe linkul de mai sus sa vedeti poze din timpul procesului :) Cand s-a omogenizat, faceti o bila de aluat si o azvarliti fie pe geam (daca nu v-a iesit), fie in frigider, pentru cel putin 2 ore. E bine sa faceti aluatul cu o zi inainte chiar, sau dimineata, daca aveti chef sa faceti tartele seara.

Pasul 2 este intinderea aluatului, asezarea in forme, si coacerea. Pentru intins este obligatoriu sa aveti un facalet. C'mon, nu e o rusine, nici asta nu e neaparat ustensila de gospodina :P Il intindeti pana are cam 1-2 cm grosime, adica vedeti si voi sa nu se rupa cand vreti sa-l asezati in forme. Cam asa:










(Cine reuseste sa faca harta Romaniei din aluat sa-mi trimita poze!)

Decupati cu un cutit forme rotunde, cu 1 cm mai mari decat diametrul formei, astfel incat sa se poata acoperi si marginile formei, si sa iasa un cosulet frumos. Pentru coacerea uniforma, se inteapa cu furculita baza tartei, iar pe margine, se aseaza un inel de staniol, astfel incat sa se pastreze forma de tarta la coacere.
















In final vor arata asa:
















Pasul 3, si anume crema de vanilie, se face dupa reteta asta . Imi place formularea cliseistica folosita in reclamele de teleshopping: rezultatul este GARANTAT! Incercati si nu veti regreta :P Sa fiti atenti doar cand puneti crema pe foc, chiar trebuie sa amestecati cu telul, eu am lasat-o un minut ca sa montez o usa, si s-a facut numai cocoloase. Noroc ca sunt descurcareata si am reparat-o :P
Pasul 4, ornarea, este the fun part si aici fiecare face cum vrea. Eu le-am ornat asa:

















In mijlocul portocalei am adaugat un punct de miere cu kiwi, pe care am adus-o tocmai de la capatul lumii. Nu glumesc, miere de manuka, cu kiwi ;)
Va las sa va delectati cu imaginile!
Cheers!

miercuri, 19 august 2009

2 tarte de vara pentru doritorii necunoscatori!

Cel mai probabil, prima reactie cand vezi pozele de mai jos este 'wow, arata bine, pare complicat'. E, clar, n-ai facut in viata ta o tarta! Mare pacat. Oameni buni, sa faci mancare nu te transforma automat intr-o gospodina :) Mai mult decat orice, e fun, e super usor, si rezultatul atat de yummy, chiar merita incercat din cand in cand. Plus ca e prilej de golit mintea si de stat la savurat un pahar de vin sau de orice altceva. Si baieti, daca faceti o tarta din asta pentru o fata... Hmmm... Vorbesc serios :) E adevarat, poate crea dependenta, vei fi tentat sa mai incerci si cu mere, si cu pere si cu tot felul de alte minuni, dar asta e riscul.
Deci fiti atenti. Vine tarta cu prune :) Adica asta:













Va trebuie asa:
250 g faina
125 g unt
125 g zahar praf
1/2 lamaie
doo oooo
1/2 lingurita praf de copt
niste prune (taiate in jumatate trebuie sa acopere toata suprafata formei de tarta)
75 g zahar tos
scortisoara (dupa ochi)
1 ou pentru uns tarta
1 lingura unt si 2 linguri faina pentru uns si tapetat tava
1 forma tarte

Par multe, dar iti ia fix 1 minut sa le insiri pe toate pe masa si sa te apuci de amestecat lucrurile. Mai intai se amesteca faina cu untul, zaharul praf, ouale, praful de copt si coaja de lamaie rasa. Se pune maglavaisul la rece 15 min. Intre timp, aprinzi frumusel cuptiorul sa se incinga bine, si te ocupi de tava, o ungi cu unt si o tapetezi cu faina (cu grija, de-asupra chiuvetei pentru incepatori :P). Apoi opresti un sfert din aluat, iar restul il intinzi in tava de tarte, uniform. Deasupra se adauga jumatatile de prune, cu partea bombata in sus. Se presara niste nuca printre prune, iar deasupra se adauga niste scortisoara praf. Cu aluatul ramas se formeaza un grilaj. Se unge apoi cu ou si se coace la foc potrivit, cam 30-40 de minute, depinde de cuptor si de presiunea gazului :) La sfarsit ornati cu zahar praf. Et voila!













Urmatoarea tarta este cu caise si nuci. More or less the same thing si arata asa:













Aveti nevoie de:
12 linguri de zahar praf
4 oua
6 linguri de ulei
12 linguri de faina
1 lingurita de praf de copt
niste caise (vezi mai sus cam cate- exact ca la prune)
niste nuci (idem)
chef, muzica buna si eventual un view ca al meu :)













Se freaca zaharul praf cu ouale pana se obtine o spuma. Se adauga uleiul si faina, in care s-a amestecat in prealabil praful de copt. Aceeasi poveste: cuptor incalzit, tava unsa, aluat intins (un sfert pastrat). Caisele se desfac in jumatati (se scot samburii) si se aseaza cu partea bombata in sus, pe toata suprafata tartei, nucile se pot ascunde sub caisa, sau se pot presara intre ele. Se poate presara putina apa peste caise, ca sa nu se usuce prea tare. Sfertul de aluat ramas se orneaza dupa plac: grilaj, cercuri, pisicute sau braduti. Se lasa tot cam 30-40 de minute. Mai vreti s-o vedeti o data? Va trebui s-o faceti singuri, nu mai am alte fotografii :)

Deci? Complicat? Facem si noi o oda tartei ca Istodor? Have fun!